vineri, 27 aprilie 2018

505


Mar

Mărul este astăzi cel mai apreciat fruct, un aliment deosebit de valoros pentru toate vârstele şi un medicament eficace într-o gamă largă de afecţiuni. Merele se consumă cu coajă, în care se găsesc principalele vitamine şi săruri minerale, substanţe care dau un surplus de energie vitalizantă.
Respectul românilor pentru măr reiese din zicala tradiţională care spune că este mare păcat să tai un măr dacă nu plantezi altul în loc. Mărul sădit lângă drum este considerat un arbore sfânt, întrucât dă umbră călătorilor, iar fructele sunt mâncate de cei însetaţi de pe drum.

Fructele au un conţinut foarte complex prin cantităţi ridicate de zaharuri (7-16%), acizi organici, substanţe pectice (reduc colesterolul), polivitamine (C, A, B1, B2, PP, acid pantotenic) şi foarte multe săruri minerale (calciu, fier, potasiu, fosfor, siliciu, magneziu, zinc, cupru). Cantitatea de vitamine este dublă în coaja fructului decât în pulpa fructului. Valoarea energetică este de 128 cal/100 g fruct. Fibrele din fruct sunt bine tolerate şi au efect calmant asupra tranzitului intestinal, iar aciditatea fructelor mai acre stimulează funcţiile creierului, ficatului, rinichilor şi intestinelor.
Proprietăţile terapeutice:
- stimulente şi descongestive hepatic, digestive, stomahice, laxative, protectoare gastrice şi intestinale;
- tonice asupra sistemului nervos şi muscular;
- depurative sanguin;
- hipocolesterolemiante, diuretice, urolitice;
- antireumatismale, vitaminizante, răcoritoare.
Mărul este considerat un medicament natural de excepţie. Un consum constant de mere, prin cure de scurtă sau lungă durată, diminuează drastic riscurile multor maladii, cu diferite grade de gravitate, inclusiv riscurile de cancere.
Mâncând un măr dimineaţa se purifică respiraţia, se fortifică gingiile şi se curăţă dinţii prin îndepărtarea tartrului dentar.
Un măr consumat după mesele principale are efecte digestive şi laxative şi absoarbe toxinele şi microorganismele de la nivelul intestinelor.
Un măr mâncat seara are efect relaxant asupra sistemului nervos, fiind un bun somnifer. Două mere pe zi ajută la întărirea muşchilor cardiaci, evită infarctul miocardic şi elimină excesul de apă din ţesuturi prin diureză.
O sistematizare a multiplelor acţiuni terapeutice relevă marea diversitate a efectelor, directe şi indirecte, în prevenirea şi combaterea diverselor afecţiuni maladive.
În uz intern:
- combate gastrita, ulcerul gastric, bolile hepatice (steatoza hepatică, hepatita, calculoza biliară), indigestii, inflamaţii şi infecţii intestinale (colibaciloză), colite de fermentaţie, rectocolită, constipaţie. diaree acută şi cronică, dizenterie;
- previne şi combate asteniile fizice şi intelectuale, stările de stres, migrenele, surmenajul, oboseala, nervozitatea, insomniile, durerile de cap, convalescenţa, zona zoster;
- intervine în bolile cardiovasculare, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, congestie cerebrală, întărirea muşchilor cardiaci, reducerea edemelor cardio-renale, dereglări în circulaţia periferică, artrite, tromboze, varice;
- combate bronşitele, tusea convulsivă, gripele îndelungate, stările febrile, împrospătează respiraţia;
- scade colesterolul, glicemia şi neutralizează substanţele toxice din sânge;
- are efecte benefice în anemie şi în demineralizarea organismului;
- acţionează benefic în reumatism, artrite, gută, oligurie;
- contribuie la dizolvarea calculilor renali;
- are rol benefic în tulburări de vedere, laringite şi dureri de urechi;
- prezintă un rol central în toate dietele de slăbire prin stimularea arderilor din organism;
- întârzie procesul de îmbătrânire a organismului şi ajută la prevenirea cancerului, prin conţinutul ridicat în antioxidanţi (flavonoide, polifenoli).
În uz extern:
- combate herpesul, plăgile, bubele dulci, scabia, varicele şi mătreaţa;
- curăţă şi catifelează pielea;
- reduce cearcănele şi pungile de sub ochi. Formele de utilizare în terapia medicală

- fructe proaspete cu consum de 500-1.000 g pe zi, repartizate în 5 porţii, prin cure de durată, cu rol în gripe prelungite, catar pulmonar, răceli, tuse, amigdalite, reumatism, gută, litiază urică, insomnii, diaree la copii, astenie şi anemie; 
- fructe rase, consumate câte două-trei pe zi sau amestecate cu nuci, brânză de vaci şi miere de albine, au efecte în litiaze (biliară şi renală) şi astenie; după o cură de 48 ore se mănâncă pesmeţi, pâine prăjită şi brânză de vaci;
- mere coapte (câte două-trei pe zi) pentru stimularea activităţii creierului prin creşterea conţinutului de fosfor; 
- decoct din fructe proaspete (două-trei mere necurăţate şi tăiate felii) sau din fructe uscate, bine mărunţite (cinci linguri fierte 10 minute într-un litru apă), din care se beau trei-patru căni pe zi, cu efecte în afecţiuni intestinale, reglarea digestiei, bronşite, reumatism, fluidizarea sângelui şi stimularea funcţiei creierului;
- infuzie sau macerat din coji uscate de mere (10 linguri coji la 1,5 litri apă rece) se lasă acoperit timp de 12 ore şi se beau trei căni pe zi, cu efecte în reumatism, gută, oligurie, catar bronşic, tuse, răceli, amigdalite;
- suc de mere, consumat în doze de 50 ml de două-trei ori pe zi, în cure de primăvară şi toamnă, sau timp de două săptămâni consecutiv, cu acţiuni benefice în gastrite, ulcere gastrice, enterocolite, dizenterie, diaree infantilă, astenie, anemie şi insuficienţă renală;

- sirop din suc de mere amestecat, în părţi egale, cu zahăr; se fierbe la foc domol până se ajunge la consistenţa siropoasă şi se consumă câte 2 linguri îna­inte de fiecare masă pentru a combate afecţiunile respiratorii şi litiazele (biliare şi renale);
- merele proaspete consumate zilnic albesc dinţii.
- cataplasmele calde cu decoct concentrat de mere cu tărâţe de grâu sunt aplicate pe locul splinei dureroase şi în tratarea durerilor de zona zoster (se pun de 3 ori ziua şi de două ori noaptea).
- cataplasme cu mere rase şi fierte în ulei de măsline pentru tratarea plăgilor atone şi a urechilor dureroase (otalgii).
- masaje locale cu oţet de mere contra migrenelor, a reumatismului, tromboze şi varice la picioare.
- masaje la picioare cu suc de mere pentru tonifierea şi catifelarea ţesuturilor şi tamponarea pielii (ten, gât, sâni, cap) şi a cearcănelor de sub ochi.
- tamponări cu oţet de mere pe pielea capului cu chelbe sau scabie (de trei ori dimineaţa şi de trei ori după-amiază).
- șamponare cu suc de mere pentru înlăturarea mătreţii.
- băi de picioare reci cu apă rece în care s-a adăugat oţet de mere. Utilizarea merelor în alimentaţie

Datorită conţinutului ridicat în zaharuri uşor asimilabile (fructoză, glucoză, dextroză, zaharoză), polivitamine naturale, săruri minerale şi alte substanţe nutritive, merele trebuie să fie mult utilizate în alimentaţia populaţiei, atât în stare proaspătă, cât şi în stare prelucrată şi conservată.
Prin capacitatea de păstrare timp îndelungat în stare proaspătă este posibil consumul merelor pe o perioadă de circa 10 luni pe an, constituind astfel un component de bază în alimentaţia modernă.
Acest aliment poate fi consumat fără alte adaosuri. De aceea se recomandă ca în fiecare zi să se consume mere proaspete, până la 500 g zilnic, ţinând seamă de valoarea lor nutritivă şi terapeutică.
Este unanim recunoscut de nutriţionişti că mărul este fructul cu cele mai consistente beneficii pentru sănătatea omului, fără a avea limite cantitative. De aceea includerea merelor proaspete în dietele alimentare este o măsură benefică, unii adoptând chiar un regim nutritiv cu consum exclusiv de mere (un kg zilnic).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu