vineri, 16 martie 2018

463


OMUL ŞI ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Ne place să considerăm că suntem o societate extrem de avansată. Dar cea mai mare parte a evoluţiei noastre economice de până acum este bazată pe exploatarea și utilizarea cărbunilor, petrolului şi gazelor naturale. Ceea ce e oarecum hilar, deoarece am arătat într-un alt articol cât de periculoase sunt efectele arderii acestor combustibili fosili asupra sănătăţii umane şi nu numai.
Practic, suntem într-o situaţie contradictorie: toatã lumea înţelege cât de gravă e poluarea, dar nu ne putem închipui lumea fără poluare.
Revenind la încălzirea globală, trebuie menţionat că Pământul are un mecanism eficient de a-şi restabili echilibrul, denumit „Planck Response”. Pe măsură ce planeta se încălzeşte, căldura tinde să se acumuleze sub formă de energie în infraroşu. lar, la un moment dat, o parte din această energie este eliberată în spaţiu, printr-un fel de mecanism gen „supapă” din păturile superioare ale atmosferei.

La începutul anului 2016, specialiştii NASA au publicat un studiu în Journal of Climate, prin care arătau cum este influenţat acest „Planck Response” de schimbări bruşte la nivel local. Pe scurt, cu ajutorul datelor de la sateliții care monitorizează fluxurile de energie în infraroșu din păturile superioare ale atmosferei şi utilizând modele globale ale climei, rezultatele demonstrează că acumulările de gaze cu efect de seră afectează dramatic capacitatea Pământului de a-şi echilibra temperatura globală.
În sprijinul acestei afirmaţii vin şi măsurătorile efective ale temperaturilor de pe uscat şi din oceane. 2016 a devenit cel mai călduros an din ultimii 137 de ani (adică din 1880, de când a început să fie măsurată temperatura Pământului în mod oficial). lar şansele ca 2017 să marcheze un nou record sunt extrem de mari, conform specialiştilor.
Câteva semnale în sprijinul acestui „pariu”: NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) afirmă că luna martie a adus un record neobișnuit de temperaturi ridicate. lar Observatorul din Mauna Loa (Hawaii) arată că, în luna mai a acestui an, concentrația de CO2 din atmosferă a ajuns la aproape 410 ppm, cu aproape 3 ppm mai mult decât în aceeași lună a anului precedent și cu peste 100 ppm mai mult faţă de acum 100 de ani (adică o creştere de 200 de ori mai rapidă decât acum 10.000 de ani!).
Veștile pesimiste nu se opresc aici: chiar dacă la summit-ul COP21 de la Paris, din decembrie 2015, naţiunile lumii au căzut de acord că trebuie să ia măsuri anti-poluare drastice, pentru a limita creșterea temperaturii globale cu maximum 2 grade Celsius până în 2100, se pare că acest lucru este imposibil. Și nu mă refer la recenta decizie a lui Trump

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu